Tabăra de creaţie

PARTENERI MEDIA













Parteneri
PARTENERI

USR-Fil.Iaşi



Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Asachi” Iaşi


Asociaţia Literară „Păstorel”


Editura PIM



Complexul Muzeal "Moldova" Iaşi








Ultimele subiecte
web trafic

universulprieteniei.org trafic.ro

===========================
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata


PASTELE CRESTIN

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Lun Apr 18, 2011 7:09 am

Etimologie

Cuvântul Paști (acceptat și ca Paște) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântul de origine evreiască Pesah (trecere), moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Paști) — sau sărbătoarea azimilor — sărbătoarea lor anuală în amintirea trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșire XII, 27), care se prăznuia la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Termenul ebraic de Paști a trecut deci în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștile evreilor din anul 33. Însă este de la sine înțeles că obiectul sau motivul Paștilor creștine este cu totul altul decât al Paștilor evreilor, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind altă legătură decât una de nume și de coincidența cronologică.[1]
O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferință (în greacă πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre:
germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței Mame a fertilității, reînvierii și zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița era numită Eos iar la romani Aurora.
Românii au preluat ambele forme.
Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus — a străluciSemnificație
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.Modul de calcul pentru Sfintele Paște
Pentru detalii, vezi: Calculul datei de Paște.
Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
DurataPaștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.Cronologia sărbătorilor pascale
Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.

Obiceiuri de Paști

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.[2]
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.
Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini.

Culte creștine care nu sărbătoresc Paștele

Anumite culte creștine nu sărbătoresc Paștele, acestea sunt: Martorii lui Iehova, Biserica Mormonă, Adventiștii de Ziua a Șaptea [3] etc.Paștele evreiesc
Pentru detalii, vezi: Pesah.
Paştele evreiesc, facsimil al unei miniaturi dintr-o carte de rugăciuni din secolul al XV-lea, ornamentată cu picturi ale Şcolii lui Van Eyck
Comparație între calendarul lunar ebraic
și calendarul solar gregorian
Luna ebraică Durata
(în zile) Perioada din
calendarul gregorian
Nisan 30 martie-aprilie
Iyar 29 aprilie-mai
Sivan 30 mai-iunie
Tammuz 29 iunie-iulie
Av 30 iulie-august
Elul 29 august-septembrie
Tișri 30 septembrie-octombrie
Heșvan 29 sau 30 octombrie-noiembrie
Kislev 30 sau 29 noiembrie-decembrie
Tevet 29 decembrie-ianuarie
Șevat 30 ianuarie-februarie
Adar 29 sau 30 februarie-martie
Adar II 29 martie-aprilie
[modificare]Semnificație
Pesah (Paștele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise si pentru invierea lui Iisus.

Vechime istorică

Data de început a Paștelui
Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștele creștin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:
Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).

Paştele iudaic - reproducere după Enciclopedia iudaică
Conform tradiției ebraice, sărbătoarea Paștelui trebuie să cadă primavara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan și Paștele să pice primavara, și nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiți ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 și 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit și în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar și anotimpurile.
Durata
Paștele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele și ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase.
Cronologia Paștelui evreiesc
Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.

Obiceiuri de Paști


„Bărbat ţinând în mână pască”, ilustraţie din The Copenhagen haggadá, autor Philip Isac Levy, Hamburg/Altona, 1739
În câteva sate făgărășene, în lunea luminată[4] se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar Plugarul.
Pentru detalii, vezi: Plugarul (obicei).

sursa WIKIPEDIA
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

PREOT ILARION ARGATU ,RUGACIUNE

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Mar Apr 19, 2011 5:31 am

Preot ILARION ARGATU
(1913 – 1999)

Rugaciune
"Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am
indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta
Doamne si a Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Mila
si Iubirea infinita,Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire
si Lumina!

Iti multumesc, Doamne:pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand
din Tine !
-pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
-pentru tot ce prin harul Tau am inteles!
-pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu!
-pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace!
-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
-pentru viata mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
-pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-Te!
-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda
Imparatiei Tale divine!
Dumnezeu, Tatăl nostru, plimbandu-se prin casa mea imi va lua toate grijile
şi va vindeca toate bolile mele si ale familiei mele în Numele lui Iisus,
Amin. Această rugăciune este atât de puternica. Trimite-o la 12 persoane
inclusiv eu. O binecuvântare vine la tine sub forma unui nou loc de muncă, o
casă, căsătorie sau financiar. Nu desconsidera si nu pune întrebări. Acesta
este un test. Dumnezeu este pe primul loc in viata ta? Dacă da, opreste-te
putin din ceea ce faci si trimite-l la 12 persoane acum. Uita-te la ceea ce
El face!
Aceasta este rugăciunea mea pentru ca tu si toata familia ta sa fiti feriti
de boli şi griji.
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Ghidul spiritual al traditiilor si obiceiurilor in Saptamana Mare

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Mar Apr 19, 2011 6:28 am

http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.garbo.ro%2Farticol%2FLifestyle%2F7662%2FGhidul-spiritual-al-traditiilor-si-obiceiurilor-din-Saptamana-Mare.html&h=652dc
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Re: PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Mar Apr 19, 2011 6:34 am

http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fdelly.garbo.ro%2Farticol%2FCulinar%2F1055%2FVopsirea-oualor-de-Paste.html&h=652dc
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Re: PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Mar Apr 19, 2011 7:11 am

http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DyyalJC-REqQ&h=652dc
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Re: PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Mar Apr 19, 2011 7:16 am

http://youtu.be/t8qS14AiPKw
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Joia Mare; Joia Patimilor, Joia Neagră; Joia Verde; Moşii de Joimari

Mesaj Scris de Rodica Rodean la data de Joi Apr 21, 2011 1:42 am

Joia Mare; Joia Patimilor, Joia Neagră; Joia Verde; Moşii de Joimari

În Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Tot în Joia Mare, în Maramureş nu se dă prescura acasă, ci se opreşte de la toată lumea, căci din ea se pregătesc pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toţi în haine de doliu, făcute din pânză albă şi cusute cu negru. Vopsitul ouălor în roşu se face in Joia Mare.
Aflându-ne în Săptămâna Patimilor, este firesc să întâlnim numeroase practici de pomenire a morţilor (aprinderea focurilor rituale, ofrandele alimentare şi materiale aduse – colacul, oala, lumânarea), la care se adaugă cele specifice marii sărbători (vopsitul ouălor, care, de altfel, are de asemenea numeroase semnificaţii funerare).

Pe lângă sacralizarea nefastă a sărbătorii din Joia Mare (interdicţia muncii, a somnului), pot fi observate numeroase practici care denotă unele caracteristici pozitive ale momentului: purificarea prin apă, postul ritual (la care se adaugă numeroase acte magice, care înregistrează încheierea acum a unui ciclu început la 9 martie).

Printre superstiţiile şi tradiţiile legate de această zi, amintim: în această zi morţii vin pe la vechile lor locuinţe, unde stau până la Moşi sau Sărbătoarea Moşilor (sâmbătă înainte de Rusalii sau Duminica Mare), când se fac împărţeli de plecarea sufletelor, când morţii pleacă cu colacul şi cu oala pe care le-au căpătat. În acest răstimp morţii se aşează pe streaşina casei, unde stau până la întoarcere.
Pentru că de Joimari e frig, în dimineaţa şi în seara acestei zile, în curte se fac focuri pentru morţi, pentru a avea la ce se încălzi şi pentru a avea lumină se pot da de pomană apă sau colaci; uneori se aprind lumini pentru fiecare mort al familiei.
Ouăle împistrite, roşite şi fierte în această zi, nu se strică în decursul anului, chiar niciodată.
Dacă se îngroapă ouă roşii la hotarele unei moşii nu va bate piatra.
Joi, în Săptămâna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morţi, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături.

Slujba bisericeasca de Joia Mare

Sfânta și Marea Joi începe cu slujba Vecerniei unită cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. În această zi se face și sfințirea unui al doilea Agneț, care va fi folosit apoi de-a lungul anului la împărtășirea bolnavilor (și a copiilor). Acest moment amintește de prezența lui Hristos pe pământ la momentul Cinei cele de Taină. În unele locuri, după rugăciunea amvonului se face Slujba spălării picioarelor, amintind de gestul lui Hristos care a spălat picioarele ucenicilor, după Cină.

Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii. Pericopele evanghelice citite amintesc ultimele învățături ale Mântuitorului către ucenici, precum și înainte-vestirea Patimilor Sale, rugăciunea pe care o face Hristos și Noul Legământ.

_________________
"Cel care este însotit de gânduri nobile nu este niciodatã singur"(Fletcher)
avatar
Rodica Rodean

Mesaje : 1506
Data de inscriere : 16/03/2011
Varsta : 64
Localizare : Iasi

Sus In jos

Re: PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Joi Apr 21, 2011 4:05 pm



Patimile Domnului si cinstirea lor in Vinerea Seaca

Ultima vineri din saptamana patimilor este numita Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Vinerea Seaca - pentru ca cei mai multi români au obiceiul de a posti post negru, ceea ce inseamna ca nu manânca si nu beau nimic toata ziua, si Vinerea Mare - pentru ca este ultima vineri din Saptamâna Mare. Este ziua in care Iisus a indurat toate josniciile si batjocurile: scuipari, loviri peste fata, insulte, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, apoi crucea si moartea primite de bunavoie pentru mantuirea oamenilor. E pomenita marturisirea mântuitoare facuta pe cruce de tâlharul recunoscator, care a fost rastignit împreuna cu El. La Vecernia de azi se face si "Punerea în mormânt" sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare, fiind o zi in care nu se oficiaza liturghia din respect pentru Patimile Domnului. Dimineata, dupa Ceasurile împaratesti, care se citesc doar în ajunurile marilor sarbatori (Craciun, Boboteaza etc.), se face Vecernia zilei si intr-un moment se scoate Sfântul Epitaf - o bucata de pânza pe care este pictata coborarea în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf este asezat pe o masa în mijlocul bisericii, în fata crucii, înconjurat cu lumânari si deasuprta este asezata evanghelia.
Seara se oficiaza Denia si, dupa Psalmii Utreniei, soborul de preoti iese în mijlocul bisericii, în fata Sfântului Epitaf. Se oficiaza Prohodul Domnului, credinciosii cu lumânari în mâini asculta cum soborul citeste despre moartea Mântuitorului, pogorârea Sa în iad si anuntarea Invierii.

Preotii si credinciosii înconjoara de trei ori biserica, cu lumânari aprinse în mâini, apoi intra iar in sfantul lacas; preotii tin ridicat Epitaful la intrarea în biserica, iar credinciosii trec pe sub el, atingându-l cu mâna. Dupa slujba, se intoneaza doua cântari, se citeste o Evanghelie, si credinciosii se retrag spre case cu lumânarile aprinse.





avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Pastele la romani: 12 superstitii interesante

Mesaj Scris de axinteviorica la data de Joi Apr 21, 2011 9:59 pm

Pastele la romani: 12 superstitii interesante

Spala-te pe fata cu apa in care ai tinut un ou rosu


commons.wikimedia.org
Este bine ca in dimineata de Pasti sa iti speli tenul in apa neinceputa in care ai pus un ou rosu, o moneda si o frunza de urzica. Astfel, obrajii tai vor fi sanatosi si imbujorati precum oul rosu, vei fi tare precum moneda si aspru precum urzica. In timp ce iti speli obrazul se spune:

“Sa fiu sanatos/a si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte, asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa fiu iubit/a ca ouale in zilele de Pasti”.

Potrivit Garbo, in anumite zone ale tarii, firul de urzica este substituit de un fir de iarba, simbol al belsugului, iar moneda de un banut de argint, sugerand tot bunastarea.


Sa nu-ti lipseasca ouale rosii de pe masaOuale rosii nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Pasti caci sunt considerate a fi pazitorii casei.
Persoana care a pastrat un ou rosu timp de patruzeci de zile de la Paste, iar acel ou nu s-a stricat, va avea parte de noroc tot timpul anului. De asemenea, in unele regiuni ale tarii ouale rosii se ingroapa in pamanturile cultivate. Se crede ca aceste pamanturi vor fi ferite de grindina, inundatii sau alte dezastre ale naturii.
Este interzis sa inrosesti ouale in ziua de Pasti daca nu vrei sa atragi asupra ta bolile. Ca si in ziua de Revelion, daca vrei sa ai parte de un an benefic, prima persoana care iti trece pragul in ziua de Pasti trebuie sa fie o persoana de sex masculin.
In anumite regiuni ale tarii, in noaptea de Inviere sunt adusi cocosi la biserica. Posesorul cocosului care incepe sa cante primul este considerat ca avand parte de noroc
In vremuri de demult, in cea de-a doua zi de Pasti, exista “obiceiul udatului”: baietii obisnuiau sa stropeasca fetele cu apa de la fantana. Se credea ca tinerelor le va merge bine tot anul, vor fi frumoase si curtate de flacai care mai de care mai mandri.
Lumanarea cu care a fost adusa lumina in casa in Noaptea Invierii este considerata a avea puteri binefacatoare si de aceea nu trebuie aruncata. Atunci cand esti incercat de griji sau boala, te afli in pericol sau te incearca un necaz mare este indicat sa aprinzi aceasta lumanare.
Chiar daca ouale incondeiate fac deliciul sarbatorilor pascale, atunci cand vine vorba de a imparti pentru sufletul unui mort, traditia spune ca doar ouale rosii sunt primite de Dumnezeu. De asemenea, daca doua persoane ciocnesc oua in ziua de Pasti, exista credinta ca se vor intalni pe lumea cealalta Conform unei alte superstitii cunoscute de Pasti, cel care va lua sare in maini in aceasta zi va avea mainile asudate, fiindu-i imposibil sa lucreze. Exista un lucru pe care il poti face pentru a impiedica ca mainile sa nu-ti naduseasca: cand te intorci de la slujba de Inviere, atinge clanta usii sau o bucata de fier rece.
Copiii nascuti in ziua de Pasti sunt copii binecuvantati de Dumnezeu si vor avea parte de noroc si lumina in viata.
Ploaia si vremea rece in ziua de Pasti sunt semne ca va fi vreme uracioasa pana in ziua de Rusalii.
avatar
axinteviorica

Mesaje : 41
Data de inscriere : 17/04/2011
Varsta : 67
Localizare : Romania , Transilvania

Sus In jos

Re: PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de Rodica Rodean la data de Mar Apr 26, 2011 3:46 am

Ascultati aceasta minunata melodie interpretata de Tatiana Stepa-Hristos a Inviat !

Tatiana Stepa - Hristos a Inviat !



_________________
"Cel care este însotit de gânduri nobile nu este niciodatã singur"(Fletcher)
avatar
Rodica Rodean

Mesaje : 1506
Data de inscriere : 16/03/2011
Varsta : 64
Localizare : Iasi

Sus In jos

Re: PASTELE CRESTIN

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum